alinta

Finnish

Adjective

alinta

1. partitive singular of alin

Anagrams

• Antila, alitan, iltaan, iltana, lainat, laitan, latina, naalit, talina, tilaan, tilana

Karao

Etymology

From Proto-Philippine *qali-mətaq, from Proto-Malayo-Polynesian *qali-mətaq, from Proto-Austronesian *-məCaq.

Noun

alinta

1. large leech

Limos Kalinga

Noun

alinta

1. leech

Lubuagan Kalinga

Noun

alinta

1. water leech

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *allentāre, from Latin lentus, or from *allenitāre, from lentis.

Pronunciation

• IPA^(key): /a.linˈta/
• Rhymes: -a
• Hyphenation: a‧lin‧ta

Verb

a alinta (third-person singular present alintă, past participle alintat) 1st conj.

1. to caress, fondle

   Synonyms: dezmierda, mângâia

2. to pamper, coddle

   Synonym: răsfăța

Conjugation

    conjugation of alinta (first conjugation, no infix)

infinitive			a alinta
gerund			alintând
past participle			alintat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	alint	alinți	alintă	alintăm	alintați	alintă
	imperfect	alintam	alintai	alinta	alintam	alintați	alintau
	simple perfect	alintai	alintași	alintă	alintarăm	alintarăți	alintară
	pluperfect	alintasem	alintaseși	alintase	alintaserăm	alintaserăți	alintaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să alint	să alinți	să alinte	să alintăm	să alintați	să alinte
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		alintă			alintați
	negative		nu alinta			nu alintați

Yogad

Noun

alinta

1. leech