Split
| Split | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  Split Split (Croația) | |||
| Coordonate: 43°31′N 16°27′E / 43.51°N 16.45°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Croația | ||
| Canton | Split-Dalmația | ||
| Componență | 8 naselja | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ivica Puljak[*] | ||
| Suprafață[2] | |||
| - Total | 79 km² | ||
| Altitudine | 0 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | 178.102 locuitori | ||
| - Densitate | 2.255,59 loc./km² | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 21 000 | ||
| Prefix telefonic | 021 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 28 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| www.split.hr GeoNames  OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Split (greacă: Aspálathos (Aσπάλαθος) ori Spálathos (Σπάλαθος); latina antică: Spalatum ori Aspalatum; italiană: Spalato) este un oraș în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de 178.102 locuitori (2011).
Istorie
[modificare | modificare sursă]Split este cunoscut pentru Palatul lui Dioclețian și Catedrala San Doimo, cu faimoasa campanilă. Orașul este sediul Arhidiecezei de Split. În ciuda existenței vechii cetăți antice Salona (astăzi Solin) la nord de Splitul de astăzi, construcția orașului a început prin palatul împăratului roman. Dioclețian, care a condus între 284 și 305, a ordonat construcția sa în anul 300. În secolul al VII-lea primii cetățeni ai așezării Split s-au instalat în afara zidurilor.
Chiar și astăzi, palatul constituie centrul orașului, plin fiind de magazine și piețe, aflate în pe străzile fostului palat, iar catedrala (mausoleu în timpul lui Dioclețian) se află chiar în centrul său.
Unul din episcopii medievali ai orașului a fost Rogerius, anterior canonic de Oradea Mare și autor al unor memorii legate de marea invazie mongolă.
Orașul a aparținut o lungă perioadă de Republica Veneția (în secolul al XIV-lea și apoi din nou din 1420), până când a intrat sub dominația Austro-Ungariei în 1797. Provincia Dalmația, s-a reunit mai târziu cu Croația și Split este înglobat în aceasta (la acea vreme Iugoslavia) până în ziua de astăzi. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, o parte din facilitățile portului au fost bombardate.
Split este considerat uneori capitala Dalmației, dar nu există o asemenea unitate guvernamentală în prezent, și capitala tradițională este orașul Zadar.
Centrul vechi istoric și Palatul lui Dioclețian din Split au fost înscrise în anul 1979 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Economie
[modificare | modificare sursă]Split trăiește din turism, pescuit, vin și industriile hârtiei, chimică. Este de asemenea un punct de trafic pentru Dalmația: în majoritatea insulelor din mijlocul Dalmației nu se poate ajunge fără a trece prin portul Split (de obicei se merge cu feriboturile Jadrolinija). Asta include și insule Brač, Hvar și Šolta, dar și Vis sau Lastovo care sunt mai distante. Aeroportul din Split în localitatea Kaštel-Štafilić este adeseori prima oprire pentru turiștii din această regiune.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Split
Croați (96,23%)
Sârbi (1,42%)
Necunoscut (0,39%)
Neclasificat (1,39%)
Componența confesională a orașului Split
Catolici (86,15%)
Fără religie și atei (6,56%)
Agnostici și sceptici (1,61%)
Ortodocși (1,18%)
Necunoscută (3,2%)
Alte religii (1,29%)
Conform recensământului din 2011, orașul Split avea 178.102 locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (96,23%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (1,42%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 0,39% din locuitori.[1] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (86,15%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (6,56%), agnostici și sceptici (1,61%) și ortodocși (1,18%). Pentru 3,2% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[3]
| Anul | Pop. | ±% |
|---|---|---|
| 1857 | 12.417 | — |
| 1869 | 14.587 | +17.5% |
| 1880 | 16.883 | +15.7% |
| 1890 | 18.483 | +9.5% |
| 1900 | 21.925 | +18.6% |
| 1910 | 25.103 | +14.5% |
| 1921 | 29.155 | +16.1% |
| 1931 | 40.029 | +37.3% |
| 1948 | 54.187 | +35.4% |
| 1953 | 64.874 | +19.7% |
| 1961 | 85.374 | +31.6% |
| 1971 | 129.203 | +51.3% |
| 1981 | 176.303 | +36.5% |
| 1991 | 200.459 | +13.7% |
| 2001 | 188.694 | −5.9% |
| 2011 | 178.102 | −5.6% |
| datele recensămintelor [1] | ||
Sport
[modificare | modificare sursă]
Sportivii, tradițional, sunt la mare respect în Split, și orașul este renumit prin producerea multor campioni. Cele mai populare sporturi în Split sunt fotbalul, tenisul, baschetul, înotul, canotajul, water polo, atletismul și handballul. Rezidenții Splitului obișnuiesc să se refere la orașul natal cu "Cel mai sportiv oraș din lume". Echipa principală de fotbal a orașului este Hajduk Split, cel mai popular club sportiv din Croația, susținut de o asociație mare de fani cunoscută ca Torcida Split, în timp ce RNK Split este al doilea club al orașului. Cel mai mare stadion din oraș este Stadionul Poljud, stadionul lui HNK Hajduk Split, cu o capacitate de 35.000 de locuri (55.000 înainte de fi renovat). Slaven Bilić, Aljoša Asanović, Igor Tudor, și Stipe Pletikosa sunt câțiva faimoși nativi din Split care și-au început cariera la Hajduk. Baschetul este de asemenea popular, prin jucători notabili de genul lui Toni Kukoč. În Split s-au desfășurat în 1979 Jocurile Mediteraniene.
Cel mai renumit tenisman rezident din Split este fostul campion de la Wimbledon, Goran Ivanišević. De asemenea, în Split a crescut o altă stea a tenisului, Mario Ančić, cunoscut și ca "Super Mario" sau "Micul Goran".
Picigin este sportul local, practicat pe câteva plaje ale orașului, printre care cea mai cunoscută este Bačvice. Se joacă într-o apă puțin adâncă, cu o minge mare.
Clima
[modificare | modificare sursă]| Date climatice pentru Split (Marjan Hill, 1948 – 2014) | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| Maxima medie °C (°F) | 10.3 (50,5) |
11.0 (51,8) |
13.7 (56,7) |
17.4 (63,3) |
22.5 (72,5) |
26.7 (80,1) |
29.8 (85,6) |
29.5 (85,1) |
25.1 (77,2) |
20.0 (68) |
14.9 (58,8) |
11.5 (52,7) |
19,37 (66,86) |
| Media zilnică °C (°F) | 7.9 (46,2) |
8.3 (46,9) |
10.7 (51,3) |
14.3 (57,7) |
19.1 (66,4) |
23.1 (73,6) |
25.9 (78,6) |
25.6 (78,1) |
21.5 (70,7) |
17.1 (62,8) |
12.6 (54,7) |
9.2 (48,6) |
16,28 (61,3) |
| Minima medie °C (°F) | 5.4 (41,7) |
5.5 (41,9) |
7.6 (45,7) |
10.8 (51,4) |
15.2 (59,4) |
18.8 (65,8) |
21.6 (70,9) |
21.5 (70,7) |
18.1 (64,6) |
14.1 (57,4) |
9.9 (49,8) |
6.0 (42,8) |
12,88 (55,18) |
| Minima istorică °C (°F) | −9 (15,8) |
−8.1 (17,4) |
−6.6 (20,1) |
0.3 (32,5) |
4.8 (40,6) |
9.1 (48,4) |
13.0 (55,4) |
11.2 (52,2) |
8.8 (47,8) |
3.8 (38,8) |
−4.5 (23,9) |
−6.3 (20,7) |
−9 (15,8) |
| Precipitații mm (inches) | 77.3 (3.043) |
62.8 (2.472) |
63.4 (2.496) |
62.6 (2.465) |
55.4 (2.181) |
49.7 (1.957) |
26.3 (1.035) |
42.7 (1.681) |
71.0 (2.795) |
76.5 (3.012) |
112.9 (4.445) |
103.5 (4.075) |
804,1 (31,657) |
| Nr. mediu de zile ploioase | 11 | 10 | 10 | 9 | 9 | 9 | 6 | 5 | 7 | 9 | 12 | 12 | 109 |
| Nr. mediu de zile cu ninsoare | 1 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1 | 4 |
| Ore însorite | 131.5 | 147.9 | 186.8 | 217.2 | 273.0 | 307.4 | 350.3 | 324.8 | 247.3 | 196.9 | 130.6 | 119.3 | 2.633 |
| Sursa nr. 1: National Meteorological and Hydrological Service (Croatia) [4] | |||||||||||||
| Sursa nr. 2: World Weather Information Service [5] | |||||||||||||
| Jan | Feb | Mar | Apr | May | Jun | Jul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 14 °C (57 °F) | 14 °C (57 °F) | 14 °C (57 °F) | 14 °C (57 °F) | 17 °C (63 °F) | 21 °C (70 °F) | 24 °C (75 °F) | 25 °C (77 °F) | 23 °C (73 °F) | 20 °C (68 °F) | 17 °C (63 °F) | 15 °C (59 °F) | 18,2 °C (64,8 °F) |
Relații internaționale
[modificare | modificare sursă]Orașe înfrățite
[modificare | modificare sursă]Split este înfrățit cu:
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Mario Boljat (1951 - 2024), fotbalist.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Componența etnică a cantonului Split-Dalmația pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în .
- ^ a b Register of spatial units of the State Geodetic Administration of the Republic of Croatia
- ^ „Componența confesională a cantonului Split-Dalmația pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în .
- ^ „Monthly Climate Values”. Croatian Meteorological and Hydrological Service. Accesat în .
- ^ „Climatological Information”. World Meteorological Organization. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Split Climate - weather2travel.com
- ^ „کرمانشاه و اسپیلیت خواهر خوانده می شوند” (în Farsi). Accesat în .
- ^ „Trondheims offisielle nettsted - Vennskapsbyer”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Site-ul oficial la orașului Split
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Split
- Parking in Split
- Split: ruine romane, paste cu fructe de mare și plaje retrase, 22 martie 2013, Ciprian Enea, Adevărul
| 80 km de Šibenik | 15 km de Kozjak | 34 km de Sinj | ||
| 30 km de Trogir | 
|
86 km de Imotski | ||
 Split 
| ||||
| ||||
| 58 km de Vis | 49 km de Hvar | 18 km de Brač |
| ||||||||
