bulbuc

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

• AFI: /bul'buk/

Substantiv

Declinarea substantivului bulbuc
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bulbuc	bulbuci
Articulat	bulbucul	bulbucii
Genitiv-Dativ	bulbucului	bulbucilor
Vocativ	bulbucule	bulbucilor

1. bășică de apă, de săpun, de spumă, de aluat (când dospește) etc.
2. corp sferic (ca o bășică).
3. plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galbenă, cu vinișoare verzi pe dinafară, răspândită în regiunile de munte și ocrotită de lege (Trollius europeaeus).
4. (la pl.) plantă erbacee din familia campanulaceelor, viguroasă și înaltă până la un metru, cu flori mari, albastre, care crește prin păduri (Campanula trachelium).

Cuvinte derivate

• bulbuci

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online