Sari la conținut

Apostol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Apostol (dezambiguizare).
Evenimentele din
Viața lui Isus
în conformitate cu Evangheliile
Viața lui Isus

Portale: Creștinism Biblia

Wikipedia book Carte:Viața lui Isus

În teologia și eclesiologia creștină, Apostolii (greacă: ἀπειστολος, transliterat apostolos, lit. "cei care sunt trimiși"), în special cei Doisprezece Apostoli (cunoscuți și sub numele de Doisprezece ucenici sau pur și simplu cei Doisprezece) au fost discipolii primari ai lui Isus din Nazaret, figura centrală în creștinism.

În timpul vieții și al slujirii lui Isus în secolul I d.Hr., apostolii erau cei mai apropiați urmași ai săi și au devenit învățătorii primari ai mesajului Evangheliei lui Isus.

Cuvântul discipol este uneori folosit interschimbabil cu apostolul; de exemplu, Evanghelia lui Ioan nu face distincție între cei doi termeni.

Perioada creștinismului timpuriu în timpul vieții apostolilor se numește epoca apostolică. În timpul secolului I d.Hr., apostolii au înființat biserici pe teritoriile Imperiului Roman și, conform tradiției, prin Orientul Mijlociu, Africa și India.

În evanghelie

[modificare | modificare sursă]
Leonardo da Vinci: Cina cea de taină (1495-97), bazilica Santa Maria delle Grazie, Milano

Conform evangheliilor sinoptice, apostolii aleși de Isus din Nazaret sunt numiți și cei doisprezece apostoli. Numărul 12 are o semnificație tradițională simbolică, fiind similar cu numărul triburilor israelite din Pentateuch. Pe de altă parte, Sf. Pavel s-a intitulat „apostol” și a insistat asupra acestui titlu (Gal 1,1; 1 Cor 9,1 etc.)

Evangheliile lui Luca și Marcu amintesc faptul că Isus a ales cei 12 apostoli (Luca 6:13 și Marcu 3:14). Lista cu numele apostolilor din evanghelii, prin comparare între ele, nu corespund (ca nume) întotdeauna una cu cealaltă. Astfel de diferențe se pot observa între evangheliile lui Matei (10:2 ff) și Marcu (3:18 ff) (aici numele apostolilor corespund) cu evanghelia lui Luca (6:13 ff) unde în locul numelui lui Simon apare numele de Zelot.

În Evanghelia lui Ioan (Fapte 1:13) nu există o listă propriu-zisă (Ioan 1:45 ff, 21:2); în schimb, sunt menționate Învierea lui Isus și episoade din viețile apostolilor.

Tabel comparativ cu numele apostolilor

[modificare | modificare sursă]
Evanghelia după Matei[1] Evanghelia după Marcu[2] Evanghelia după Luca[3] Evanghelia după Ioan Faptele Apostolilor[4] Observații
1 Simon „care era numit Petru” Simon Simon Simon Petru Petru Simon, zis Petru, fratele lui Andrei
2 Andrei „fratele lui” Andrei Andrei Andrei Andrei Apostolul Andrei, fratele lui Petru
3 Iacob „fiul lui Zevedei” Iacob Iacob unul din „fiii lui Zevedei” Iacob Iacob cel Bătrân, fratele lui Ioan
4 Ioan „fratele lui" Ioan / unul dintre „Boanerghes” Ioan unul din „fiii lui Zevedei” Ioan Apostolul Ioan, fratele lui Iacob cel Bătrân.
5 Filip Filip Filip Filip Filip Filip originar din satul Betsaida (ca și apostolii Petru și Andrei)
6 Bartolomeu Bartolomeu Bartolomeu Natanael Bartolomeu Bartolomeu, zis și Natanael
7 Toma Toma Toma Toma „zis și Didymus (Geamăn)” Toma Toma, zis și Toma Necredinciosul
8 Matei „vameșul” Matei Matei nu e menționat Matei Apostolul Matei, zis și Levi, fratele lui Iacob
9 Iacob „fiul lui Alfeu” Iacob Iacob nu e menționat Iacob Iacob cel Tânăr
10 Tadeu sau „Lebbaeus (Levi)” Tadeu Iuda „fiul lui Iacov” Iuda „nu Iscarioteanul” Iuda fiul lui Iacov Iuda, numit și Levi, supranumit Tadeu, fiul lui Iacob, identificat de unii cu Iuda, fratele lui Isus[5]
11 Simon „Canaanitul” Simon „Canaanitul” Simon „care era numit Zelotul” nu e menționat Simon Zelotul Simon Zelotul, zis și Canaanitul
12 Iuda Iscarioteanul Iuda Iscarioteanul Iuda Iscarioteanul Iuda „fiul lui Simon Iscarioteanul” (Iuda a fost înlocuit de Matia) înlocuit, după trădare și moarte, cu Matia

Conform istoricului din secolul al XVIII-lea Edward Gibbon, creștinii primari (jumătatea a doua a secolului II d.Hr și prima jumătate a secolului III d.Hr.) credeau ca fuseseră martirizați doar Sf. Petru, Sf. Pavel și Sf. Iacov (fiul lui Zebedei).[6] Restul martirizărilor apostolilor sau chiar toate dintre ele sunt neconfirmate istoric.[7][8]

Alți apostoli

[modificare | modificare sursă]

Fratele lui Isus, Iacov cel Drept a fost și el apostol, după unele surse.

O femeie, Iunia, era considerată de apostolul Pavel drept prima între apostoli, împreună cu Andronic.[9] Iunia și Andronic erau rudele lui Pavel.

Alți apostoli: Barnaba, Timotei, Silas, Apollo.

Apostoli trimiși către apostoli

[modificare | modificare sursă]

Conform evangheliilor canonice, Maria Magdalena îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerată apostol: a fost împreună cu Isus în timpul predicilor lui, a fost martoră la moartea și învierea lui Isus și i-a învățat pe alții evanghelia (ceilalți apostoli au aflat de la ea de învierea lui Isus, conform Evangheliei după Ioan).[10] Biblia nu susține nicăieri că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată, acesta fiind un mit inventat de slujbașii bisericii pentru a limita rolul femeilor în biserică.[10] Maria Magdalena a fost confundată cu femeia păcătoasă care i-a spălat picioarele lui Isus, iar aceasta cu Maria, sora Martei, din Evanghelia după Ioan.[10] Papa Grigore I cel Mare a preluat aceste zvonuri, declarând-o într-o predică din secolul al VI-lea pe Maria Magdalena drept posedată de șapte demoni, păcătoasă care în cele din urmă s-a pocăit.[10] În 1969 Biserica Catolică a retractat zvonul că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată.[10] Dr. Tal Ilan consideră că Maria Magdalena a fost fondatoarea creștinismului, fiind prima persoană care a avut ideea că Isus ar fi înviat.[10] Bart Ehrman este de acord, susținând că ea a fost primul apostol și menționând printre altele titlul ei medieval apostola apostolorum.[11]

În mitologia creștină, Maria Magdalena ar fi fost posedată de șapte demoni (Luca 8:2).

  1. ^ Matei 10:1–4
  2. ^ Marcu 3:13–19
  3. ^ Luca 6:12–16
  4. ^ Faptele Apostolilor 1:13
  5. ^ Sinaxar. Sfantul Apostol Iuda, fratele Domnului dupa trup. Călăuza Ortodoxă.
  6. ^ Gibbon, Edward (). „Chapter XVI. The Conduct of the Roman Government toward the Christians, from the Reign of Nero to that of Constantine”. The history of the decline and fall of the Roman empire (în engleză). II. New York: J. & J. Harper for Collins & Hanney. p. 20. 27. In the time of Tertullian and Clemens of Alexandria the glory of martyrdom was confined to St. Peter, St. Paul and St. James. It was gradually bestowed on the rest of the apostles by the more recent Greeks, who prudently selected for the theatre of their preaching and sufferings some remote country beyond the limits of the Roman empire. See Mosheim, p. 81. and Tillemont, Memoires Ecclesiastiques, tom. i. part 3. 
  7. ^ „Were the Disciples Martyred for Believing the Resurrection? A Blast From the Past - The Bart Ehrman Blog”. 
  8. ^ Wills, Garry (). The Future of the Catholic Church with Pope Francis. Penguin Publishing Group. p. 49. ISBN 978-0-698-15765-1. (Candida Moss marshals the historical evidence to prove that "we simply don't know how any of the apostles died, much less whether they were martyred.")6  Citează Moss, Candida (). The Myth of Persecution: How Early Christians Invented a Story of Martyrdom. HarperCollins. p. 136. ISBN 978-0-06-210454-0. 
  9. ^ Bart Ehrman - The History of the Bible: The Making of the New Testament Canon The Teaching Company, Lecția nr. 4.
  10. ^ a b c d e f BBC Bible Mysteries ep. 4, "The Real Mary Magdalene", 2003
  11. ^ Ehrman, Bart D. (). „18. Mary: The Residual Questions. Question Two: Was Mary the First Apostle?”. Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend (în engleză). USA: Oxford University Press. p. 253. ISBN 0-19-530013-0. Arhivat din original la . Accesat în . Were there other women apostles? Other women who understood themselves, and were understood by others, to be commissioned by Christ in order to spread the word of his death and resurrection? We know of at least one other, one who could be thought of, in fact, as the original apostle: Mary Magdalene. Mary is called an apostle by some early Christian writers. ... Mary and the others, therefore, could be thought of as "apostles sent to the apostles," a title that Mary herself came to bear in the Middle Ages (Latin: apostola apostolorum). 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Wikţionar
Wikţionar
Caută „Apostol” în Wikționar, dicționarul liber.