Sari la conținut

Haiti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Haiti
Haiti
République d'Haïti
Repiblik Ayiti
Drapel[*]​Stemă[*]​
Drapel[*]Stemă[*]
Deviză"Liberté, égalité, fraternité" (franceză)

"Libète, Egalite, Fratènite" (creolă haitiană) "Libertate, egalitate, fraternitate" Deviza de pe stemă: "L'union fait la force" (franceză) "Inite fòs" (creolă haitiană)

"Uniunea face puterea"
Geografie
Suprafață 
 - totală27.750 km² (locul 143)
Cel mai înalt punctpic la Selle[*][[pic la Selle (mountain in Haiti)|​]] (2.674 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Caraibilor (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașPort-au-Prince
VeciniRepublica Dominicană
Statele Unite ale Americii
Insulele Turks și Caicos Modificați la Wikidata
Fus orarUTC-5
Populație
Densitate286 loc/km²
 - Estimare 201710.981.229
Limbi oficialefranceză și creola haitiană
Etnonimhaitieni (pl.)
haitian (masc.)
haitiană (fem.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politicRepublică prezidențială
PreședinteLeslie Voltaire
Prim-MinistruGarry Conille
LegislativParliament of Haiti⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaPort-au-Prince
Istorie
Independență
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal)
 - Total20.877.414.952 de dolar americani[2] Modificați la Wikidata
GiniModificați la Wikidata41,1
IDUModificați la Wikidata0,535
MonedăGourde (HTG)
Coduri și identificatori
Cod CIOHAI Modificați la Wikidata
Cod mobil372 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+509
ISO 3166-2HT Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.ht
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Harta Republicii Haiti

Haiti (în franceză Haïti, în creolă haitiană Ayiti), oficial Republica Haiti[5] (în franceză République d'Haïti, în creolă haitiană Repiblik Ayiti) este o țară insulară din America Centrală, în Marea Caraibilor, situat pe treimea de vest a insulei Hispaniola (din grupul de insule Antilele Mari). Are graniță cu Republica Dominicană la est. Capitala se află în orașul Port-au-Prince.

În limba vorbită de etnia taino, Ayiti ar semnifica, potrivit diferitelor versiuni, „ținutul munților înalți”[6] sau „muntele în mare”[7], sau „ținut violent”[8].

1492: Cristofor Columb descoperă insula Hispaniola, care era locuită de triburi amerindiene. El întemeiază prima așezare spaniolă din America.

1503: Deoarece cei mai mulți băștinași fuseseră decimați de molime și de brutalitatea colonizatorilor, proprietarii de plantații încep să aducă robi cumpărați de la negustorii de sclavi din Africa pentru a lucra pe plantații.

1697: Spania cedează treimea vestică a insulei (teritoriul haitian de azi) francezilor.

1749: Întemeierea capitalei Port-au-Prince.

1791: După Revoluția Franceză în Haiti a avut loc o revoltă încununată de succes a populației negre și mulatre împotriva elitei puțin numeroase reprezentată de albi (francezi și englezi). Haitienii au fost nevoiți să lupte pentru abolirea sclaviei împotriva trupelor britanice și spaniole, trimise să îi înfrângă.

În 1804 a fost întemeiat regatul independent Haiti sub conducerea lui Jean-Jacques Dessalines, primul stat al negrilor de pe insulă.

În 1806 a survenit diviziunea între statul negrilor din nordul insulei și republica mulatrilor din sud. De pe urma conflictului dintre negri și mulatri a profitat generalul Henri Christophe, care s-a încoronat în 1811 drept rege al statului sub numele de Henri I.

După revolta din 1844, în tot estul insulei a fost proclamată Republica Dominicană. În această perioadă Haiti are parte de conducători foarte autoritari.

1915-1934: Haiti este sub ocupația SUA.

1957-1971: Guvernul lui François Duvalier („Papa Doc”) se caracterizează prin brutalitate și decizii după bunul plac.

1971-1986: Continuarea dictaturii sub Jean-Claude Duvalier („Baby Doc” / „Bébé Doc”), fiul lui François Duvalier.

16 decembrie 1990: primele alegeri prezidențiale libere din Haiti. Președinte al statului devine preotul Jean-Bertrand Aristide, sub controlul ONU.

Septembrie 1991: puci militar. Aristide e nevoit să fugă în Venezuela, iar mai târziu în SUA.

1994: Aristide revine în funcția de președinte de stat. În 1995, o coaliție în frunte cu partidul lui Aristide „Lavalas” câștigă alegerile parlamentare.

1996: René Préval, care până atunci fusese prim-ministru, devine președinte.

2000: Aristide este reales președinte. Situație de război civil în tot Haiti.

2004: Aristide este din nou alungat. Pentru stabilizarea situației, ONU trimite în Haiti 7.000 soldați. Uraganul „Jeanne” provoacă 3.000 de morți.

2006: Préval devine din nou președinte ales. Alegerile sunt supravegheate de o misiune a Organizației Națiunilor Unite.

2008: Țara este lovită de 4 uragane, care distrug 2/3 din recolta acestei țări, și așa foarte sărace.

12 ianuarie 2010: un foarte puternic cutremur de pământ a lovit Haiti, ucigând peste 220.000 de oameni.

Octombrie 2010: Din cauza aprovizionării precare cu apă potabilă izbucnește o epidemie de holeră. Încă din primele zile sunt numărați sute de morți.

Februarie 2017: Jovenel Moïse preia functia de presedinte dupa ce a castigat alegerile din Noiembrie 2016

07 Iulie 2021: dimineata, Moïse este asasinat si sotia acestuia, Martine, este grav ranita in urma unui atac asupra resedintei private din Pétion-Ville. Premierul interimar Claude Joseph ocupa temporar functia de presedinte.

.

Organizare administrativă

[modificare | modificare sursă]

Republica Haiti este împărțită din punct de vedere administrativ în trei nivele: departamente, arondismente și comune. Țara e formată din 10 departamente, 42 de arondismente și 140 de comune.

Economia haitiană

[modificare | modificare sursă]

La ora actuală (2010) Haiti este unul din cele mai sărace state ale lumii, cu un nivel de trai din cele mai scăzute.

Cutremurul de la 12 ianuarie 2010

[modificare | modificare sursă]

La 12 ianuarie 2010 Haiti a fost lovit de un cutremur grav, de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul s-a aflat în imediata apropiere a capitalei statului Haiti, Port-au-Prince.

Limbi oficiale

[modificare | modificare sursă]

Limba franceză și limba creolă haitiană sunt cele două limbi oficiale folosite în Haiti, cea din urmă (limba creolă haitiană) având un statut social inferior limbii franceze.

Patrimoniu mondial UNESCO

[modificare | modificare sursă]

Parcul istoric cu citadelă, castelul Sans Souci și ruinele de la Ramiers au fost înscrise în anul 1982 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

  1. ^ World Bank Open Data, accesat în  
  2. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Raportul Dezvoltării Umane,  
  5. ^ Horia C. Matei (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 167. ISBN 978-973-7839-38-1. 
  6. ^ Articles Saint-Domingue, Hispaniola et Haïti du Dictionnaire universel d'histoire et de géographie par Marie-Nicolas Bouillet, édition de 1878, disponible sur le site de gallica
  7. ^ Le Petit Robert des noms propres – Édition 2007.
  8. ^ Dictionnaire des noms de lieux – Louis Deroy et Marianne Mulon (Le Robert, 1994) ISBN: 285036195X.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Reportaje


Subiecte HaitiHaitieni — Limbile franceză, creolă haitiană și spaniolă

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal