Oxid de cesiu
Aspect
Oxid de cesiu | |
__ O2- __ Cs+ Structura cristalină a oxidului de cesiu | |
Nume IUPAC | Oxid de cesiu |
---|---|
Alte denumiri | Oxid de dicesiu |
Identificare | |
Număr CAS | 20281-00-9 |
PubChem CID | 139047025 9903865, 139047025 |
Informații generale | |
Formulă chimică | Cs2O |
Aspect | solid galben-portocaliu |
Masă molară | 281,81 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 4,65 g/cm3 |
Starea de agregare | solidă |
Punct de topire | 490 °C |
NFPA 704 | |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Oxidul de cesiu este un compus anorganic cu formula Cs2O. Compusul este alcătuit din doi atomi de cesiu și unul de oxigen, fiind unul din cei trei oxizi cunoscuți ai cesiului: Cs11O3, Cs4O, Cs7O și Cs2O. [1] Toți oxizii sunt colorați, iar Cs2O formeză cristale hexagonale galben-portocalii. [2]
Proprietăți chimice
[modificare | modificare sursă]Magneziul reduce oxidul de cesiu la cesiu elementar, oxidul de magneziu fiind un alt produs al reacției: [3][4]
- Cs2O + Mg → 2Cs + MgO
Cs2O este higroscopic (absoarbe apa din atmosferă), transformându-se ușor în hidroxid de cesiu (CsOH) în contact cu apa.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Simon, A. (), „Group 1 and 2 Suboxides and Subnitrides — Metals with Atomic Size Holes and Tunnels”, Coord. Chem. Rev., 163: 253–270, doi:10.1016/S0010-8545(97)00013-1.
- ^ Lide, David R., ed. (2006). CRC Handbook of Chemistry and Physics (87th ed.). Boca Raton, FL: CRC Press. pp. 451, 514. ISBN 0-8493-0487-3..
- ^ Turner, Jr., Francis M., ed. (), The Condensed Chemical Dictionary, New York: Chemical Catalog Co., p. 121
- ^ Arora, M.G. (), S-Block Elements, New Delhi: Anmol Publications, p. 13, ISBN 978-81-7488-562-3
|