Strada Lipscani
| Lipscani | |
 Strada pe 11 Iunie 2021 | |
| Caracteristici | |
|---|---|
| Localitate | București[1]  |
| Sector | 3, 5 |
| Coordonate | 44°25′55″N 26°06′06″E / 44.431830555556°N 26.101647222222°E |
| Început | Str. Anghel Saligny |
| Sfârșit | Calea Moșilor |
| Lungime | 970 m |
| Importanță socială | |
| Denumire în cinstea | Leipzig |
| Note | |
Modifică text  | |
Lipscani este o stradă situată în Municipiul București ce se desfășoară pe teritoriul administrativ al sectoarelor 3 și 5.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Strada începe în dreptul străzii Anghel Saligny din sectorul 5 și se termină la Calea Moșilor în sectorul 3. O mare parte din stradă (de la Calea Victoriei până la Calea Moșilor) este cuprinsă în centrul istoric al Bucureștiului, Lipscani fiind o axă a acestuia.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Denumirea străzii provine din cuvântul lipscan[2], negustor care vindea pe piețele românești mărfuri aduse de la Lipsca (Leipzig). Ulița Lipscanilor, chiar dacă nu sub această denumire, există de la începutul secolului al XVIII-lea. Inițial o stradă foarte îngustă care făcea legătura între centrul comercial al Bucureștiului și Podul Mogoșoaiei, Ulița Lipsacnilor va căpăta o importanță deosebită pe vremea lui Constantin Brâncoveanu.
Domnitorul Șerban Cantacuzino ridică pe partea dreaptă a străzii un han care îi va purta numele și care va rezista până în 1880 când va fi dărâmat pentru a se ridica palatul Băncii Naționale. La începutul secolului al XIX-lea a fost construit Hanul cu Tei, existent și azi, și care are înscris deasupra intrării, dăltuit în piatră, 1833, anul construcției.
Clădirile (multe dintre ele ridicate în stilul eclectic (care combină elemente luate din renascentiste, baroce, rococo și neoclasice) la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX) au fost naționalizate în 1948, iar în anii 1980, autoritățile comuniste au dat locuințele spre folosire țiganilor care le-au adus într-o stare avansată de degradare. Degradarea zonei a continuat și după 1990, iar atmosfera din trecut a dispărut astăzi aproape în totalitate. Cu ocazia lucrărilor de restaurare și refacere a zonei, desfășurate la începutul anilor 2010, sub pavajul străzii Lipscani au fost descoperite ruinele mai multor hanuri medievale. [3][4]
Străzi care poartă denumirea Lipscani există și în alte orașe din sudul României (Craiova, Ploiești, Slatina etc).
Monumente istorice și clădiri
[modificare | modificare sursă]- Banca Berliner Gesellschaft (1910-1913)
- Pe strada Lipscani, la numărul 23, din Bucureștiul anului 1854, pe când se desfășura războiul Crimeii, un vechi librar, pe nume Iosif Romanov, în asociere cu Hristache Ioanin, institutor la Școala Oțetari, a înființat Librăria Școalelor Naționale având ca principal scop difuzarea cărților școlare în toate regiunile locuite de români.
- Hanul Gabroveni (1739), amplasat între străzile Gabroveni și Lipscani, care se afla într-o stare foarte avansată de degradare, a fost refăcut și redeschis.
- Hanul Greci, situat peste drum de Banca Națională
- Hanul Zlătari
- Hanul Filipescului
- Hanul cu Tei
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Intersecţia străzii Lipscani cu Piaţa Sf. Gheorghe
-
Strada Lipscani în perioada interbelică
-
Strada Lipscani în perioada interbelică
-
Strada Lipscani în anii 1974-1975
-
Pe Lipscani
Note
[modificare | modificare sursă]- Anuarul Arhivelor Municipiului Bucuresti, nr. 1 /1996
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- ***Colectiv, București: Ghid Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Meridiane, București, 1962
- Victor Bilciurescu, București și bucureșteni de ieri și de azi Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Universul, București, 1945
- Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor - Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre Arhivat în , la Wayback Machine., Editura pentru Literatură, București, 1966
- George Potra, Din Bucureștii de altădată Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
- George Potra, Istoricul hanurilor bucureștene Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985
- Alexandru Ofrim, Străzi vechi din Bucureștiul de azi, Editura Humanitas, București, 2011, ISBN 978-973-50-2918-0
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Strada Lipscani pe hartă, www.openstreetmap.org
- Strada Lipscani pe Flickr.com
- Intersecția străzii Lipscani cu strada Smârdan pe Google maps - street view
- Lipscani - centrul istoric al Capitalei, 10 mai 2006, Ziare.com
- Un colt din Lipscani, 6 iunie 2008, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
- Străzile Bucureștilor – mică istorie sentimentală în imagini (XIII). Lipscani, 23 martie 2012, Alexandru Popescu, Ziarul financiar
- Hanurile de pe Lipscani, unde istoria s-a împiedicat de hârtii, 27 mai 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- Lipscanii renasc din gunoaie Arhivat în , la Wayback Machine., 31 august 2009, România liberă
- Prinți și boschetari: două lumi se amestecă în Centrul Vechi al Capitalei, 5 noiembrie 2011, Ionuț Fantaziu, Evenimentul zilei
- Viața nevăzută a Centrului Vechi. Cine face legea în locul în care dintotdeauna a dictat doar banul, 11 mai 2012, Ionela Săvescu, Evenimentul zilei
- Călătorie în orașul vechi. Îmi vreau povestea înapoi![nefuncțională], 4 iulie 2011, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
