Wu Zetian
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Wu Zetian | |
Imparatul Dinastiei Zhou | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Wu (武)Mei (媚) Zhao (曌/瞾) Zhao (照) |
Născută | 17 februarie 624,Lizhou, Sichuan Guangyuan(d), Dinastia Tang[1] |
Decedată | 16 decembrie 705 (81 ani )Luoyang Luoyang, Republica Populară Chineză[2][3][4] |
Înmormântată | Qianling Mausoleum[*] |
Cauza decesului | boală |
Părinți | Wu Shihuo, ducele Ding de Ying doamna Yang |
Frați și surori | Wu Shun[*] Wu Yuanqing[*] Wu Yuanshuang[*] |
Căsătorită cu | Taizong, Gaozong |
Copii | Li Hong[*] Li Xian[*] Emperor Zhongzong of Tang[*] Emperor Ruizong of Tang[*] Princess Taiping[*] Princess Si of Anding[*] |
Etnie | Chinezi Han |
Religie | Budism |
Ocupație | împărăteasă consoartă[*] poet empress regnant[*] |
Limbi vorbite | limba chineză[5] |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | împărat împărăteasă consoartă[*] |
Familie nobiliară | Wu Casa lui Li (casatorie) |
Domnie | |
Domnie | 16 octombrie 690 – 22 februarie 705 |
Predecesor | nimeni, imparatul Ruizong ca imparat al dinastiei Tang care a fost abolita |
Succesor | dinastie abolita,imparatul Zhongzong al dinastiei Tang restaurata |
Modifică date / text |
Ca majoritatea civilizațiilor, China a fost dominată în istoria sa, de bărbați. Până foarte recent, femeile si-au emancipat drepturile, dar in niciun caz dreptul de-a conduce. Pentru o femeie, a atinge rangul de împărat și a deveni cel mai puternic om din China, era ceva nemaiauzit. Doar o singură persoană în întregime în istoria Chinei a fost în măsură să facă acest lucru. Această persoană a fost Wu Zetian, unul dintre cei mai remarcabili lideri văzut vreodată. Mulți istorici o compară cu faraonul Hatshepsut, cu regina Elisabeta I si cu țarul Ecaterina a II-a, care au fost capabile să-și conducă singure statul.
Concubina Wu
[modificare | modificare sursă]O fetiță frumoasă la doar 13 ani (în aproximativ 639 d.Hr.), Wu a devenit concubina împăratului Taizong. Ea nu i-a făcut nici un copil împăratului și la moartea acestuia, în anul 649 d.Hr, ea a părăsit palatul, pentru a deveni o calugăriță budistă, așa cum obișnuiau toate concubinele să procedeze, când nu făceau copii. Așa ar fi trebuit să fie sfârșitul vieții ei. Cu toate acestea, soarta a fost să-i dea o altă șansă la glorie. Politica Chinei devine extrem de complicată. Împărătesei Wang, soția împăratului curent, Gaozong (fiul împăratului Taizon), i-a fost teamă că Gaozong devenise prea îndrăgostit nebunește de consoarta Xiao. Aceasta a fost într-adevăr o chestiune de îngrijorare, cum se stia ca consoartele erau cunoscute pentru ca le inlocuia pe împărătese, care au fost ucișe ulterior ca rezultat. Pentru a redirecționa atenția soțului ei de la consoarta Xiao, împărăteasa i-a porunci lui Wu - care era încă tânără și frumoasă,sa revena la palat și sa se reinstaleze ca consoarta. Această tactică a fost de un succes complet - prea completă, de fapt.In câțiva ani,Wu le-a înlocuit atât pe consoarta Xiao și pe împărăteasa Wang, din cauza ca Wu Zetian a devenit in scurt timp favorita lui Gaozong, iar lupta pentru putere a inceput sa se dea intre cele femei: Imparateasa Wang, Wu Zetian si concubina Xiao. Wu Zetian a dat nastere unei fetite ce a murit la scurt timp. Gaozong si oficialii de la curte au acuzat-o pe imparateasa de uciderea copilului. Ca urmare, Gaozong a inlocuit-o pe aceasta cu Wu Zetian, ca imparateasa. In anul 655, concubina Xiao si fosta imparateasa Wang au fost acuzate de vrajitorie si au fost executate la ordinul lui Wu Zetian.Astfel,ea a atins rangul de împărăteasa. Unii istorici cred că ea si-a ucis propria ei fiica ca sa ajunga ea imparateasa. În timp ce acest lucru nu este dovedit, evenimentele ulterioare au sugerat că un astfel de act i-a atins scopul .
Împărăteasa consoarta Wu
[modificare | modificare sursă]Ca Împărăteasa Consort, Wu s-a instalat rapid pentru a-si consolida puterea . A exilat si executat numerosi functionari puternici. Ea a fost un consilier în măsură sa-l sfatuiasca pe împărat . In 660 d.Hr., împăratul a început să sufere de o boala ( unii istorici presupun ca a fost cauzată de otrăvirea lentă de catre Wu). Wu a demonstrat a fi un administrator capabil, cu spirit ascuțit și cunoștințe vaste de istorie și literatură. Ea a arătat, de asemenea, o capacitate remarcabilă de a cauta si distruge pe cei care au complotat împotriva ei, precum și pe cei care ar putea constitui într-o zi o amenințare. Când împăratul Gaozong a murit în 683 , ea a fost incontestabil cel mai puternic om din China.
Împărăteasa văduvă Wu
[modificare | modificare sursă]După moartea lui Gaozong, Zhongzong ,fiul lui Wu , a devenit împărat. El a început imediat afișarea semnelor ingrijoratoare de independență, inclusiv de numire a funcționarilor pe posturi importante, fără a se consulta cu mama sa. Acest lucru submina baza de putere a lui Wu, iar ea a luat o acțiune decisivă. Zhongzong a fost demis și exilat, și fiul cel mai mic Wu, Ruizong, a devenit împărat. Cu toate acestea, Wu si-a păstrat noul impărat într-o izolare,fara sa faca nimic pentru a ofensa pe impărăteasa văduvă.
Împăratul Wu
[modificare | modificare sursă]În 690 d.Hr., Wu a preluat tronul însăși, fiului ei, Ruizong,fiindu-i redusa titulatura,devenind doar un print incoronat . Acest lucru a determinat multe nemultumiri în rândul tradiționaliștilor, pe care Wu le-a manipulat în mod eficient, de obicei, in mod brutal. Ea a extins competențele poliției secrete, și sute de opozanti au fost exilați, închiși sau chiar uciși. Si-a trimis generalii numit sa cucereasca Coreea. A influentat raspandirea budismului în China si a făcut aceasta religie oficiala, înlocuind Taoismul. A redus taxele si a crescut producția din agricultură.Ea a tinut acest post de imparat pentru aproximativ 15 ani, până când, la vârsta de 80,fiind grav bolnava, a fost destituita. A murit mai târziu, în același an. Desi,domnia sa a fost extrem de sangeroasa, ea ramane in istorie ca o fascinanta personalitate si ca unicul imparat de sex feminin al Chinei. Wu Zetian este descris în Wu Shuang Pu (無雙 譜, Tabelul eroilor fără egal) de Jin Guliang.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Encyclopedia of Chinese History (în engleză)
- ^ http://www.drben.net/ChinaReport/Sources/Geography/Rivers/Yellow_River/History/Yellow_River-Huang_He-History_Of-4-Sui_Dynasty-Tang-Dynasty.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.studyblue.com/notes/note/n/final/deck/8893539 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.chinaculture.org/focus/focus/cities/2010-08/17/content_391351.htm Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://digital.library.mcgill.ca/mingqing/search/details-poet.php?poetID=2046 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Beckwith, Christopher I. (2009): Empires of the Silk Road: A History of Central Eurasia from the Bronze Age to the Present. Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-13589-2.
- Book of Tang, vol. 6.[1] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cotterell, Yong Yap and Arthur Cotterell (1975). The Early Civilization of China. New York: G.P.Putnam's Sons. ISBN 399-11595-1
- Empress of China: Wu Ze Tian, by Jiang, Cheng An, Victory Press 1998
- Kang-i Sun Chang,Haun Saussy,Charles Yim-tze Kwong (). Women writers of traditional China: an anthology of poetry and criticism. Stanford University Press.
- Fairbank, John King (1992), China: A New History. Cambridge, Massachusetts: Belknap Press/Harvard University Press. ISBN 0-674-11670-4
- Murck, Alfreda (2000). Poetry and Painting in Song China: The Subtle Art of Dissent. Cambridge (Massachusetts) and London: Harvard University Asia Center for the Harvard-Yenching Institute. ISBN 0-674-00782-4.
- New Book of Tang, vols. 4,[2] Arhivat în , la Wayback Machine. 76.[3] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Paludan, Ann (1998). Chronicle of the Chinese Emperors: The Reign-by-Reign Record of the Rulers of Imperial China. New York, New York: Thames and Hudson. ISBN 0-500-05090-2
- Scarpari, Maurizio (2006). Ancient China: Chinese Civilization from the Origins to the Tang Dynasty. Vercelli: VMB Publishers. ISBN 88-540-0509-6
- Watson, Burton (1971). CHINESE LYRICISM: Shih Poetry from the Second to the Twelfth Century. (New York: Columbia University Press). ISBN 0-231-03464-4
- Yu, Pauline (2002). "Chinese Poetry and Its Institutions", in Hsiang Lectures on Chinese Poetry, Volume 2, Grace S. Fong, editor. Montreal: Center for East Asian Research, McGill University.
- Zizhi Tongjian, vols. 195, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208.